* if you're lookin' for a sign not to kill yourself, this is it. *
Esti singur si simti asta. Te doare. Te pierzi. De fapt, te-ai pierdut acum ceva timp. Si e okay. Pentru ca nu totul e facut sa fie perfect. Nu tot timpul. Uneori e greu, poate prea greu pentru unii. Azi, m-am gandit toata ziua la persoanele care renunta. La persoanele care cred ca sinuciderea e singura solutie. De ce ar crede cineva ca doar asa se poate evada? Cum poti sa crezi ca te poti elibera de probleme in moarte? Sunt de acord ca viata e o minciuna frumoasa, dar e nevoie sa o calci in picioare in felul asta? Sunt de acord ca parintii tai pot fi exagerat de protectivi sau, din contra, indiferenti si ca asta te duce la culmile disperarii. Sunt de acord ca urasti ca persoanele pe care le numesti prieteni sa plece. Inteleg cum te simti cand esti jignit atat de tare incat nu te mai poti opri din plans. Chiar inteleg, okay?
Inteleg si cum e sa nu mai sti ce se intampla sau de ce se intampla sau de ce ti se intampla toate tie. Stiu cum e sa vrei sa fugi, oriunde. Sa te duci dracului undeva unde e liniste si nimeni nu te cunoaste si unde poti sa iti pui ordine in ganduri. Stiu cum e sa tanjesti dupa pace. Stiu cum e sa ai nevoie ca ceva bun sa se intample. Stiu. Inteleg ca trebuie sa te prefaci fericit pentru a nu fi mintit de cei de langa tine ca le pasa. Pentru ca nu le pasa. Toti ne-am dat seama. Nimanui nu-i pasa. Oricat de bun ai fi, mereu o sa fie un milion de persoane mai bune (sau care merita laudate in locul tau, eu am invatat asta in scoala). Stiu cum e sa iti doresti din tot sufletul ca scoala ta sa arda sau sa fie lovita de un meteorit. Te cred cand spui ca adultii incearca sa ne dreseze sa facem lucrurile asa cum nu le-au facut ei la vremea noastra. Te cred cand spui ca doare. Te cred cand spui ca nu iti mai gasesti locul. Te cred cand spui ca insomnia a devenit singurul tau prieten.
Eu te cred. Pentru ca am fost si eu in locul tau. Si eu eram sigura ca lumea ar fi un loc mai bun fara mine. Eram sigura ca nu am ce sa caut p-aici. Si, sincera sa fiu, nici acum nu sunt prea sigura care e rolul meu, dar o sa imi dau seama pe parcurs. Si totul o sa fie bine. Sunt sigura de asta. Si vreau sa fii si tu. Totul o sa fie bine. Nimic nu e gresit cu ceea ce esti. Nimic nu e gresit cu felul in care gandesti sau cu felul in care te imbraci sau cu felul in care vorbesti sau cu orice tine de tine. Nu e nimic gresit. Asa ca lasa-i sa te critice, lasa-i sa vorbeasca urat despre tine. Nu ei sunt importanti. Tu esti. Deci, nu-i lasa sa te influenteze. Eu te consider perfect. Eu stiu cum te simti. Eu sunt persoana cu care poti vorbi. Nu iti pot promite sa te fac sa te simti mai bine. Dar imi pasa si iti promit ca te voi asculta.
Inteleg si cum e sa nu mai sti ce se intampla sau de ce se intampla sau de ce ti se intampla toate tie. Stiu cum e sa vrei sa fugi, oriunde. Sa te duci dracului undeva unde e liniste si nimeni nu te cunoaste si unde poti sa iti pui ordine in ganduri. Stiu cum e sa tanjesti dupa pace. Stiu cum e sa ai nevoie ca ceva bun sa se intample. Stiu. Inteleg ca trebuie sa te prefaci fericit pentru a nu fi mintit de cei de langa tine ca le pasa. Pentru ca nu le pasa. Toti ne-am dat seama. Nimanui nu-i pasa. Oricat de bun ai fi, mereu o sa fie un milion de persoane mai bune (sau care merita laudate in locul tau, eu am invatat asta in scoala). Stiu cum e sa iti doresti din tot sufletul ca scoala ta sa arda sau sa fie lovita de un meteorit. Te cred cand spui ca adultii incearca sa ne dreseze sa facem lucrurile asa cum nu le-au facut ei la vremea noastra. Te cred cand spui ca doare. Te cred cand spui ca nu iti mai gasesti locul. Te cred cand spui ca insomnia a devenit singurul tau prieten.
Eu te cred. Pentru ca am fost si eu in locul tau. Si eu eram sigura ca lumea ar fi un loc mai bun fara mine. Eram sigura ca nu am ce sa caut p-aici. Si, sincera sa fiu, nici acum nu sunt prea sigura care e rolul meu, dar o sa imi dau seama pe parcurs. Si totul o sa fie bine. Sunt sigura de asta. Si vreau sa fii si tu. Totul o sa fie bine. Nimic nu e gresit cu ceea ce esti. Nimic nu e gresit cu felul in care gandesti sau cu felul in care te imbraci sau cu felul in care vorbesti sau cu orice tine de tine. Nu e nimic gresit. Asa ca lasa-i sa te critice, lasa-i sa vorbeasca urat despre tine. Nu ei sunt importanti. Tu esti. Deci, nu-i lasa sa te influenteze. Eu te consider perfect. Eu stiu cum te simti. Eu sunt persoana cu care poti vorbi. Nu iti pot promite sa te fac sa te simti mai bine. Dar imi pasa si iti promit ca te voi asculta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu